Fati noi prieteni pe chat

marți, 26 octombrie 2010

Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir

Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir
"Du-te şi pe Lie vei birui şi pe Hristos vei mărturisi!"
VIAŢA SF. DUMITRU IZVORATORUL DE MIR
Sfantul Mare Mucenic Dimitrie a trait pe vremea imparatilor Diocletian si Maximian Galeriu (284- 311) si era fiul voievodului cetatii Tesalonicului, botezat in taina de parintii sai, de frica cruntelor prigoane impotriva crestinilor. Si il invatau parintii in camara cea ascunsa a palatului lor toate tainele sfintei credinte, luminandu-i cunostinta despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum si milostenia cea catre saraci, savarsind, adica, faceri de bine, celor ce trebuiau. Si asa, Dimitrie a cunoscut adevarul din cuvintele parintilor sai, dar, mai ales, a inceput a lucra intr-insul darul lui Dumnezeu. Si tanarul crestea cu anii si cu intelepciunea, urcand ca pe o scara, din putere in putere. Si, ajungand la varsta cea mai desavarsita, parintii lui s-au dus din vremelnica viata, lasand pe tanarul Dimitrie mostenitor nu numai al multor averi, ci si al bunului lor nume.

Deci, Maximian imparatul, auzind de moartea voievodului Tesalonicului, a chemat la dansul pe fiul acestuia si, cunoscandu-i intelepciunea, l-a facut voievod in locul tatalui sau. Si a fast primit Sfantul cu mare cinste de cetateni, iar el carmuia cu multa vrednicie poporul, propovaduind pe fata dreapta credinta si aducand pe multi la Hristos.

Deci, nu dupa multa vreme, a cunoscut imparatul ca voievodul Dimitrie este crestin si s-a maniat foarte. Drept aceea, intorcandu-se biruitor dintr-un razboi cu scitii, Maximian a poruncit sa se faca praznice in fiecare cetate, in cinstea zeilor, si a venit imparatul si la Tesalonic. Si, Dimitrie fiind intrebat, de sunt adevarate cele auzite despre dansul, a raspuns cu indrazneala, marturisind ca este crestin si a defaimat inchinarea paganeasca. Si indata, imparatul a poruncit sa-l inchida in temnita, pana la incheierea jocurilor in cinstea venirii sale.

Si se bucura imparatul, mai ales, vazand pe un luptator vestit. Lie, vandal de neam, inalt, puternic si infricosator la chip, ca se lupta cu cei viteji si-i ucidca, aruncandu-i in sulite. Deci, era acolo un tanar crestin, anume Nestor, cunoscut Sfantului Dimitrie. Accsta, vazand pe Lie ucigand fara crutare pe oameni, mai cu seama pe crestini, s-a aprins de ravna. Si vrand sa se lupte cu Lie a alergat la Sfantul, in temnita, cerand de la dansul rugaciuni si binecuvantare ca sa-l poata birui pe acel ucigas de oameni. Si, insemnandu-l cu semnul crucii pe frunte, Sfantul i-a zis: "Du-te si pe Lie vei birui si pe Hristos vei marturisi!"

Deci, intrand in lupta cu Lie, Nestor a strigat: "Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi!" Si indata, trantandu-l jos pe Lie, l-a omorat. Si s-a intristat imparatul de moartea lui Lie. Afland insa ca Sfantul Dimitrie este cel care l-a indemnat pe Nestor sa se lupte cu Lie, imparatul a trimis ostasi, poruncindu-le sa-l strapunga cu sulitele pe Sfantul, in temnita, ca a fost pricina mortii lui Lie. Si aceasta, facandu-se indata, marele Dimitrie si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezcu. Si s-au facut la moastele lui multe minuni si prea slavite tamaduiri. Tot atunci, din porunca imparatului, s-a taiat capul si Sfantului Nestor.
Sa nu uitam sa uram la Multi ani Celor ce poarta numele de Dumitru.Sa aveti belsug in casa.

luni, 25 octombrie 2010

asculta radio etno in winamp

Tune in Winamp

duminică, 24 octombrie 2010

Regina Muzicii populare Maria Lataretu Privighetoarea Gorjului

Maria Lătărețu
Informații generale
Nume naștereMaria Borcan
Data și locul nașterii7 noiembrie 1911
Bălcești, Gorj,
Județul Gorj
România România
OrigineRomă
Data și locul decesului27 septembrie 1972
Românești,
județul Botoșani,
RomâniaRomânia
Gen muzicalFolclor, Muzica populară românească
OcupațieCântăreață, compozitoare
Ani de activitate1929 - 1972
Case de discuriElectrecord, Columbia
Maria Lătărețu (n. 7 noiembrie 1911, Bălcești, Gorj - d. 27 septembrie 1972, Botoșani) a fost o cunoscută interpretă de folclor muzical românesc și muzică populară, de origine etnică romă.[1] A fost una dintre cele mai indrăgite interprete din domeniu, fiind numită pe rând: "Privighetoarea Gorjului", "Crăiasa cântecului românesc", "Regina cântecului românesc".[2] A avut un repertoriu bogat în mare parte compus chiar de ea.[3] În cariera sa a susținut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrari discografice și a participat la un număr mare de emisiuni de radio și TV.
Viața și cariera
Maria Lătărețu a văzut lumina zilei la 7 noiembrie 1911 în familia lui Ion Borcan din Bălcesti, Gorj, pe valea Gilortului.
Cîntecele Mariei Lătărețu au trecut granițele României. Artista a onorat invitațiile concertistice primite de la vecinii țării noastre pâna la cele din Egipt și Siria.
Numită prim-solistă a Orchestrei "Barbu Lăutaru" a Institutului de Folclor, Maria Lătărețu devenea din ce în ce mai cunoscută. În curând, vocea sa a ajuns peste hotare și astfel au apărut ofertele de a concerta în afara țării. Polonia, Cehoslovacia, fosta Uniune Sovietică, Egipt, Siria, Elveția, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria și fosta Iugoslavie sunt țările care au invitat-o și care au primit-o cu sălile pline. În ciuda diferențelor de limbă, Maria reușea să transmită foarte multă emoție.
Vreme de un an, Maria Lătărețu a avut un contract cu restaurantul de artă culinară romînească "Dunărea" din Rusia. "Balsoi Teatr" a avut-o gazdă de nenumărate ori. Aici a avut șansa de a-l cunoaște pe marele compozitor al baletului "Spartacus", Aram Haciaturian. Acesta i-a spus într-o seară Mariei că textul afisului de la "Dunărea" trebuie schimbat. "Pe el nu trebuie scris: «În această seară cântă Maria Lătărețu», ci «În această seară cânta Crăiasa cântecului românesc»". În Egipt, Siria și Iordania, s-a bucurat de un succes răsunător, primind titlul de "Prințesa" ori "Regina cântecului românesc". Profesorul Mihail Pop, aflat la o consfătuire pe teme folclorice, a constatat la Stockholm că Maria Lătărețu a fost foarte solicitată cu cântecul lung bătrânesc, oltenesc, vechi, arhaic, "Mă uitai spre răsărit", considerat și catalogat a fi unul dintre cele mai frumoase ale lumii.

Moartea artistei
În anul 1972, Maria Lătărețu a pornit într-un turneu în toată țara. Artista a murit în timpul unui concert în satul Românești (județul Botoșani) din cauza unei congestii cerebrale

Biografie Constantin Enceanu

<><>
<>
<><>
O voce inconfundabila, un simbol al muzicii populare oltenesti cu un adevarat simt al slagarului, Constantin Enceanu cucereste auditoriul, avand grija mereu ca valoarea sa nu fie umbrita de prea multe concesii; veti constata ascultand, sunt si melodii care vor face deliciul ascultatorilor in "emisiunile cu muzica la cerere" dar mai ales acele piese de referinta, care l-au situat pe primele locuri in concursurile de gen, piese care-l recomanda ca pastrator al stilului specific de interpretare din Romanati.

Etno Star Vol 5

Cei mai indragiti artisti care aduc zambetul pe chipurile voastre

Tracklist:

All Stars - Chef ardelenesc
All Stars - Ni ni ni si no no no
Angela Rusu - Viata mi-e atat de draga
Fuego - Ca romanul nu-i nicunul
Ghita Munteanu - Am auzit ieri in sat
Ghita Munteanu - Bea finu si cu nasu.mp3
Ghita Munteanu si Marina - De cand este birtu-n sat
Jaga - Jaga Jaga
Lako Jimy - Joc ardelenesc
Liviu (Guta Mititelu) - Am o gasca de nebuni
Lorena - Hop hop ho
Marina - La birtutu nost din sat
Marina - Tuca-ma bade Ilie
Raba - Am cutit de morosan
Raba - Buna e ciorba de burta

sâmbătă, 23 octombrie 2010

Alina Sorescu a lansat un nou videoclip la all my love



Indragita Alina Sorescu a lansat videoclipul la melodia foarte romantica all my love,filmat in gara de la Brasov cu sotul ei.

joi, 21 octombrie 2010

Vezi Colt-Alb De Jack London(film+rezumat)


COLT ALB - Jack London [FULL][Extremlym][wWw.SyncMania.Ro][RO Dub]
Vezi mai multe video din animatie

Asculta Povestea Lui Harap-Alb De Ion Creanga

Get this widget | Track details | eSnips Social DNA

Ion Creanga Povestea lui Harap-Alb

Ion Creanga
Povestea lui Harap-Alb


Fara indoiala o capodopera, “Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creanga, nu pentru ca in el sunt cumulate majoritatea temelor, motivelor, modalitatilor narative specifice basmului, ci pentru ca releva constiinta scriitoriceasca a autorului, faptul ca opera literara este o plasmuire artistica a realitatii cu multiple valente psihologice, etice si estetice.
Povestile lui Creanga au un caracter realist, fantasticul fiind puternic individualizat si umanizat.
Structura compozitionala are ca element constitutiv calatoria intreprinsa de Harap-Alb, care devine un act initiatic in vederea formarii eroului pentru viata.
Inca de la inceput, fiul cel mic al Craiului isi va dovedi calitatile deosebite, fiind afectat de dojana tatalui mahnit de nereusita celor doi baieti mai mari. Prin mila si bunatate craisorul castiga sprijinul Sfantei-Duminici care il va ajuta sa‑si gaseasca un cal pe masura. Odata ce voinicia tanarului a fost dovedita, tatal tine sa il instruiasca, dandu‑i o serie de sfaturi intelepte, rezultat al unei indelungate experiente de viata.
Conflictul este determinat de nerespectarea sfaturilor parintesti, eroul fiind nevoit sa refaca experienta tatalui, pe care calul il purtase, in tinerete, prin aceleasi locuri. Intalnirea cu Spanul este, deci, o reluare a vesnicului conflict dintre cele doua forte, simboluri ale binelui si raului. Spanul, impostor, ajuns nepotul imparatului Verde, vrand sa‑l piarda, il supune pe Harap‑Alb la diferite incercari. Construite cu o arta desavarsita, episoadele in care eroul este trimis sa aduca salati din gradina ursului, pielea cerbului din padure si pe fata imparatului Ros, sporesc tensiunea narativa. Cea de‑a treia incercare presupune la randul ei alte “trei” probe, cifra 3 revenind in mai multe randuri, ca si in basmele populare.
Incercarile la care este supus sunt menite a‑l pregati ca viitor conducator, mostenitor al unchiului sau, dar si in vederea casatoriei, prin stapanirea “farmazoanei cumplit” care era fata imparatului Ros. Toate obstacolele sunt depasite cu bine cu ajutorul: furnicilor, albinelor si a lui Gerila, Setila, Pasarila‑Lati‑Lungila, Flamanzila, Ochila.
In final, Harap‑Alb, ajutat de calul nazdravan, este repus in drepturi, iar Spanul este demascat si pedepsit.
In desfasurarea epicului, personajele sunt puternic umanizate, ceea ce permite individualizarea lor si creare unor psihologii complexe, pe care nu le intalnim in basmul popular.
Harap‑Alb devine un erou exemplar, nu prin insusiri miraculoase (cum se intampla in basmele folclorice), ci prin extraordinara lui autenticitate umana. Stapanit adeseori de fric, plin de naivitati si slabiciuni omenesti, este nevoit sa dea primele probe de curaj si barbatie. Bunatatea si mila il situeaza in registrul simbolistic al fortelor binelui. Prin ele isi face ajutoare care il scot din impas. Infrangerea propriilor slabiciuni in procesul anevoios al devenirii il conduce la dobandirea constiintei de sine si a libertatii sale morale. Eroul individualizat si prin nume are de infruntat multe primejdii fara de care destinul sau de conducator intelept, receptiv la durerile si suferintele celor multi nu s‑ar fi implinit.
Lui Harap‑Alb ii este opus Spanul, simbol al fortelor raului, intruchipand inumanul. Ca  si in cazul celorlalte personaje, scriitorul isi mentine atitudinea realista.

VREMEA SCHIMBARII

In secolul al xix-lea,Europa isi asigura dominatia asupra lumii prin popularea unor regiuni extraeuropene si prin puterea ei economica.Excedentul de populatie se revarsa pe tot globul(cu exceptia Chinei).In acelasi timp,densificarea circuitelor financiare si a retelelor de comunicatie permite mai intai industriei textile si masinii de abur,apoi electricitatii si motorului cu explozie sa-si subordoneze produsele obtinute la nivel mondial.Europa este in miezul unui sistem economie-lume.
In aceasta Europa transformata de industrie si de noile idei,societatiile nu pot decat sa evolueze si ele,dar aceasta se intampla in ritmuri diferite.Lumea comunicatiilor rurale-aflate relativ in urma-evolueaza lent.Cea a oraselor evolueaza mai rapid;efectivul ei creste si asistam la nasterea unor noi elite si a unor paturi sociale alaturi de fortele traditionale,care,toate,traiesc in mod contradictoriu sentimentul unitatii de clasa si a celui de atasament rational.

luni, 18 octombrie 2010

Derbiul Steaua Dinamo

Meciul dintre Steaua si Dinamo s-a disputat pe Stefan cel Mare,Stadionul lui Dinamo.Dinamo a castigat in fata Stelei cu 2-1.Razboaiele dintre suporteri nu au lipsit.La un asemenea meci era de asteptat.Steaua a deschis scorul.
Borcea: "Am bătut Steaua de am cocoşat-o! Umblă în baston"


Preşedintele executiv al "câinilor" a vorbit cu mult entuziasm despre ultimele dueluri între Dinamo şi Steaua, afirmând despre rivala de moarte din Ghencea că a ajuns cocoşată de la câte bătăi a primit.
"Gigi a mai venit conectat pe Dinamo şi a plecat deconectat. V-am cocoşat în ultima vreme. N-aţi mai ridicat un trofeu de 5 ani. Dacă pierdem cu Steaua, nu mai avem nici o şansă la titlu. N-am nici o umbră de îndoială. Pentru noi nu există decât victoria. Oricum, Steaua a avut mereu noroc, şi în campionat şi la fel si fel de trageri la sorţi. Mâine, Steaua va simţi durerea. O va părăsi norocul. Publicul va pune o presiune enormă pe stelişti. Gigi să nu uite că i-am bătut de i-am cocoşat în ultima vreme. Steaua e ca o regină cocoşată. Umblă în baston", a spus Borcea la gsptv.

Gigi Becali: „Pulhac e stelist! Dă petrecere dacă pierde Dinamo"

Patronul Stelei l-a "înţepat" pe Cristi Borcea, spunându-i că unul dintre "câinii" de bază, fundaşul Cristi Pulhac, va petrece dacă formaţia sa va fi învinsă, amintindu-i felul în care apărătorul cânta o melodie dedicată roş-albaştrilor.
"Pulhac este stelist, aţi uitat când cânta maneaua Stelei. Va da petrecere dacă va pierde Dinamo. Steaua e numai una, aţi uitat?", a spus Becali la gsptv.

duminică, 17 octombrie 2010

Noi petrecem cu Radio Etno Romania

Romanii petrec alaturi de Radio Etno Romania.Orice zi e prilej de petrecere.Zilnic ne simtim bine.Zambetul adus pe buze,picioarele nu te mai asculta.Bunadispozitie  nu are cum sa-ti lipseasca.De la Gorj si pana-n Olt si pana-n Mehedinti si-n toata Romania.Ca esti Oltean,Muntean,Ardelean,Moldovean,Banatean ne prindem cu totii in hora si in dansuri.Nu uitam nici de tine,cel care tiai incercat norocul in strainatate.Puiu Codreanu spune:Fie pita cat de rea,tot mai bine e in tara ta!.Ai sange de Latin,esti Roman,deci nu ai cum sa nu iubesti Radio Etno Romania.