Regina Muzicii populare Maria Lataretu Privighetoarea Gorjului

Maria Lătărețu
Informații generale
Nume naștere	Maria Borcan
Data și locul nașterii	7 noiembrie 1911 Bălcești, Gorj, Județul Gorj România
Origine	Romă
Data și locul decesului	27 septembrie 1972 Românești, județul Botoșani, România
Gen muzical	Folclor, Muzica populară românească
Ocupație	Cântăreață, compozitoare
Ani de activitate	1929 - 1972
Case de discuri	Electrecord, Columbia

Maria Lătărețu (n. 7 noiembrie 1911, Bălcești, Gorj - d. 27 septembrie 1972, Botoșani) a fost o cunoscută interpretă de folclor muzical românesc și muzică populară, de origine etnică romă.^[1] A fost una dintre cele mai indrăgite interprete din domeniu, fiind numită pe rând: "Privighetoarea Gorjului", "Crăiasa cântecului românesc", "Regina cântecului românesc".^[2] A avut un repertoriu bogat în mare parte compus chiar de ea.^[3] În cariera sa a susținut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrari discografice și a participat la un număr mare de emisiuni de radio și TV.
Viața și cariera
Maria Lătărețu a văzut lumina zilei la 7 noiembrie 1911 în familia lui Ion Borcan din Bălcesti, Gorj, pe valea Gilortului.
Cîntecele Mariei Lătărețu au trecut granițele României. Artista a onorat invitațiile concertistice primite de la vecinii țării noastre pâna la cele din Egipt și Siria.
Numită prim-solistă a Orchestrei "Barbu Lăutaru" a Institutului de Folclor, Maria Lătărețu devenea din ce în ce mai cunoscută. În curând, vocea sa a ajuns peste hotare și astfel au apărut ofertele de a concerta în afara țării. Polonia, Cehoslovacia, fosta Uniune Sovietică, Egipt, Siria, Elveția, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria și fosta Iugoslavie sunt țările care au invitat-o și care au primit-o cu sălile pline. În ciuda diferențelor de limbă, Maria reușea să transmită foarte multă emoție.
Vreme de un an, Maria Lătărețu a avut un contract cu restaurantul de artă culinară romînească "Dunărea" din Rusia. "Balsoi Teatr" a avut-o gazdă de nenumărate ori. Aici a avut șansa de a-l cunoaște pe marele compozitor al baletului "Spartacus", Aram Haciaturian. Acesta i-a spus într-o seară Mariei că textul afisului de la "Dunărea" trebuie schimbat. "Pe el nu trebuie scris: «În această seară cântă Maria Lătărețu», ci «În această seară cânta Crăiasa cântecului românesc»". În Egipt, Siria și Iordania, s-a bucurat de un succes răsunător, primind titlul de "Prințesa" ori "Regina cântecului românesc". Profesorul Mihail Pop, aflat la o consfătuire pe teme folclorice, a constatat la Stockholm că Maria Lătărețu a fost foarte solicitată cu cântecul lung bătrânesc, oltenesc, vechi, arhaic, "Mă uitai spre răsărit", considerat și catalogat a fi unul dintre cele mai frumoase ale lumii.

Moartea artistei
În anul 1972, Maria Lătărețu a pornit într-un turneu în toată țara. Artista a murit în timpul unui concert în satul Românești (județul Botoșani) din cauza unei congestii cerebrale